În iunie 2013 am pornit în căutarea celei mai vechi bozagerii din Istanbul (funcționează fără întrerupere de la 1876) și am surprins câteva instantanee în Vefa, unul din cartierele vechi ale orașului. Case de lemn cu două caturi, femei îmbrăcate în straiele negre, tradiționale, un simigiu așteptând răbdător la umbră ca băutorilor de ceai de vis-a-vis să li se facă foame, bogăția de legume și fructe, prăvălii cu fructe uscate, semințe, mirodenii, iar simiți (covrigi cu susan), iaurgii, cofetari, magazine de menaj și multe, multe altele… Toți își laudă marfa, te invită, îți dau să guști, să miroși, să atingi. Pentru ei timpul este la fel și egal de când se știu, iar negoțul este modul de viață deprins de la părinți sau bunici. În același Istanbul, pe celălalt mal al Cornului de Aur revolta din piața Taksim era în plină desfășurare, luptele de stradă și riposta poliției făcând nu de puține ori victime.